Autor: Anna Książek, Andrea Pucci
Traducere: Alina Caraman
Corectură: Ionuț Stoican
În timpul călătoriei noastre, trecând de la un proiect la altul este întotdeauna greu să ne despărțim de acei oameni buni care mereu ne găzduiesc oriunde am merge. În primele cinci luni ale călătoriei noastre o dată am fost gata să renunțăm la tot și pur și simplu să rămânem acolo pentru totdeauna. Cele douăsprezece zile petrecute în jungla thailandeză, la Wang Khunphrom Ecotourism, au fost printre cele mai frumoase experiențe din viața noastră. Este greu să găsim cuvinte pentru a descrie autenticitatea și grija celor care au creat această comunitate. Am primit atât de multă dragoste, mai ales de la Pitua, inițiatorul proiectului comunitar, soția lui Rat și fiica lor de 5 ani Mila. Toți angajații din Wang Khunphrom au făcut totul pentru a ne face să ne simțim ca acasă.
Am crescut în Khao Sok – spune Pitua – când eram tânăr, am văzut mulți străini venind. A fost bine, aduceau bani, locuri de muncă. Dar 10 ani mai târziu, afacerea de familie din Khao Sok s-a schimbat. Multe companii au venit din afară, ei au văzut oportunitatea de a câștiga bani aici și au adus ceva de care noi nu aveam cunoștință înainte: camere cu aer condiționat, luxul unui trai confortabil. Acum, ceea ce se mai poate vedea este doar o mulțime de agenții. Nu mai avem acces la râu. A fost sursa noastră de hrană, aici am muncit, acum ei spun că nu mai este pentru noi, este pentru turiști. Am avut o comunitate înainte, vorbeam unul cu celălalt, dar acum aceasta nu mai există. E prea târziu să schimbăm ceva, afacerile din afară au crescut și nimeni nu mai ascultă. Nu mai există nicio comunitate, toți luptă pentru a avea clienți, iar clienții vin pentru camere VIP și nu pentru case simple sau bungalouri de bambus, cum era înainte. Clienții s-au schimbat, treaba noastră s-a schimbat. Aceasta este o problemă pentru ghizii locali, ei nu mai pot face nimic, doar așteaptă ca aceste companii să le ofere un serviciu și să le accepte prețul și condițiile. Nu mi-a plăcut asta, am început să mă gândesc la ferma mea, la familia mea. Aici, la aproximativ 15 km de Khao Sok, natura este minunată, avem izvoare cu apă termală, multe atracții și o comunitate în satul nostru.
Am luat legătura cu Pitua prin Bodhi, pe care l-am găsit pe workaway.info. Știam că trebuie să traversăm Thailanda în timp ce mergem pe uscat din Cambodgia în Malyezia, așa că ne-am gândit să participăm pe acest drum la un proiect interesant. Dar nu ne-am pus prea multe speranțe în asta, deoarece timpul era foarte scurt și, de obicei, proiectele din Thailanda sunt rezervate în întregime. Am fost surprinși să primim un răspuns prompt de la Bodhi: veniți! Dacă sunteți gata să petreceți două săptămâni în mijlocul junglei și nu vă deranjează faptul că numai câțiva oameni din sat vorbesc limba engleză, vă așteptăm!
Înțelegerea noastră a fost să ajutăm la construirea unui site web și-a unei campanii de marketing pentru Wang Khunphrom Ecotourism, în schimbul unui loc de dormit, alimente și posibilitatea de a încerca atracțiile organizate de ei. Ne-am aventurat în junglă de-a lungul cascadei și a pădurilor de bambus; apoi a venit vremea pentru camping la vârful muntelui, pentru o baie caldă de dimineață într-un izvoraș și, mai presus de toate, pentru o călătorie în Ratchaprapha, unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Am petrecut acolo o noapte de neuitat în timpul Crăciunului și am făcut toate aceste activități împreună cu oamenii din sat: femei, bărbați, copii cu care am împărtășit momente de neuitat, respectând obiceiurile, relațiile și viața lor de zi cu zi.
Am început să organizăm Wang Khunphrom Ecotourism acum 3 luni. În primul rând, am încercat să vorbesc cu oamenii din sat pentru a-i găsi pe cei care erau interesați în crearea unei afaceri turistice bazate pe comunitate. Avem acum un grup de 9-10 persoane. Toată lumea a contribuit cu aceeași sumă de bani, toată lumea și-a împărțit ideile. Nu am vrut să avem o afacere care să crească dezlănțuită ca în Khao Sok, unde fiecare este pe cont propriu, am vrut să rămânem împreună, făcând ceva ca o uniune.
Există o mare diferență între turismul bazat pe comunitate și cel care se concentrează pe turismul de masă. Primul ajută ca societatea să crească, este construită de oameni pentru oameni. Există democrație și grijă pentru nevoile tuturor. Turismul bazat pe comunitate are drept scop ca turiștii să experimenteze ce înseamnă să trăiești într-un anumit loc. În acest tip de turism este important ca localnicii să-și deschidă casele și să lase la vedere viața lor de zi cu zi. Turiștii se bucură de aceste lucruri alături de frumusețea naturii. Respectul și comunicarea sunt unicele lucruri cerute turiștilor, iar venitul obținut este reinvestit în dezvoltarea ținutului.
Turismul de masă este adesea rezultatul investițiilor externe. Din păcate, de cele mai multe ori el conduce la exploatarea peste măsură a mediului și a oamenilor. Asta se întâmplă acum în Khao Sok. Au venit din străinătate și au câștigat foarte mulți bani, fără să mai țină cont de localnici.
Oamenii ca Pitua care încearcă să construiască un model alternativ sunt extrem de importanți. Putem să îl privim ca pe un om care a schimbat ceva, datorită modului în care încearcă să dezvolte lucrurile: cu dragoste pentru natură, grijă pentru săteni și în același timp bucurându-i pe turiști. El dorește să ofere celor care vin o experiență autentică, nu doar un pachet predefinit de servicii destinate unui număr mare de turiști cu care nu are nimic în comun.
Toate profiturile pe care le obținem le împărțim, acestea se duc către școli, temple, pentru toată lumea. De asemenea, este important pentru noi să ajutăm natura. În cei 15 ani în care am locuit aici, sute de animale au fost ucise în fiecare zi. Ursul, porcul alb, maimuța - există încă o piață destul de mare pentru a le vinde. Localnicii trebuie să facă bani, nu pot găsi un alt loc de muncă. Dacă afacerea noastră de turism va avea succes, ei vor înțelege mult mai multe și sigur se vor opri din vânat. Tinerii vor învăța alte căi pentru a face bani. Dacă această idee va crește aici așa cum vrem, totul se va schimba. Dacă vom salva animale, natura se va întoarce în stadiul ei originar. Dacă nu vom face acum mișcarea asta, pădurea va dispărea în curând.
Viața în junglă își are regulile proprii. Câțiva dintre oamenii de aici lucrează în orașul din apropiere. Aceștia se întorc aici doar pentru weekend. Majoritatea trăiesc din exploatarea plantațiilor de cauciuc și de palmier. Munca pe plantații nu este ușoară, cauciucul trebuie colectat noaptea, atunci când căldura nu a uscat încă seva ce curge din copaci. Această slujbă nu are nimic în comun cu celelalte, ea se ghidează după ritmul naturii.
Majoritatea sătenilor au ferme sau plantații de cauciuc sau de palmier. Nu trebuie să lucreze în timpul zilei, ei au atunci timp liber. De ce să nu-l folosească într-un scop mai bun? Cu acest grup am făcut multe lucruri precum voluntariat, festivaluri... Avem deja experiență în a lucra în echipă.
Puteți observa că atunci când vin turiștii, chiar și neanunțați, în câteva minute echipa din Wang Khunphrom este capabilă să înființeze o plută de bambus, deși din punct de vedere logistic nu este atât de ușor. După această aventură, turiștii sunt invitați să se bucure de niște mici gustări. Trebuie menționat faptul că mâncarea pregătită de Rat este cu siguranță una dintre cele mai frumoase experiențe din Wang Khunphrom. Nicăieri nu am mâncat atât de bine și atât de des ca în Wang Khunphrom.
Am dormit singură în mijlocul junglei, ceea ce a fost o experiență destul de minunată. În junglă nu există momente de liniște. Întotdeauna ceva scârțâie, fluieră, șiueră, se aud permanent strigăte, zgomote. Mai ales noaptea, după apusul soarelui, locuitorii junglei prin viață. Nu îi poți vedea, sunt ascunși în întuneric, în copaci, sunt prea mici și prea agili pentru a putea fi observați. Cu toate acestea, ei nu te vor face să nu îi uiţi prea ușor. Îți închizi ochii și simți cum cineva sau ceva, deasupra capului tău, mușcă din acoperișul de bambus. În același timp, pe malul râului începe petrecerea: animale mici și mari merg la sărbătoare. Uneori, câinele – singurul însoțitor din junglă – începe să latre, iar tu speri că e doar un animăluț iar lătratul câinelui a fost suficient pentru a-l speria. Trebuie să lăsăm jungla să-și trăiască propria viață, nu trebuie să intervim. Timpul pentru activitățile umane se încheie odată cu apusul soarelui, iar până la răsărit omul nu are dreptul să domnească aici.
Localnicii spun că jungla este un loc sigur și că trebuie doar să știi să-i respecți regulile. Probabil că au dreptate, dar ei cunosc regulile încă din copilărie, în timp ce noi trebuie să le învățăm într-un timp relativ scurt. Care păianjen este periculos? Ce faci când un șarpe atârnă deasupra capului tău? Peștele care ne roade pielea în râu, face doar un masaj plăcut sau este ceva ce trebuie să fie mai bine evitat? Ce plante nu ar trebui să fie atinse? Ce este comestibil și ce e otrăvitor? Ultima întrebare poate fi deosebit de interesantă, deoarece localnicii mănâncă lucruri pe care noi nici nu le-am putea atinge. În fiecare zi niște alimente apar "din nicăieri" și acesta este un motiv pentru a sărbători. Pești, viermi, fructe - nimic nu este irosit. În timpul excursiei noastre pe malul râului, continuăm să ne oprim la fiecare câteva minute: cineva a observat o grămadă de fructe de palmier, le culegem și ne continuăm drumul. Următoarea oprire este pentru colectarea ierburilor care ne vor servi astăzi drept cină. Drumeția din junglă spre cascadă a fost o experiență extraordinară, la fiecare pas am învățat câte ceva despre utilizarea anumitor lucruri. Fie ca sunt folosite ca plante medicinale sau ca material de construcție, unele frunze pot fi folosite în loc de Red Bull, iar altele sunt excelente pentru ceai sau pentru inhalații. Fiecare locuitor al junglei are atât de multe cunoștințe, dar și multă energie. Două săptămâni cu ei a fost o mare lecție despre viață, natură, valori și comunitate.
Jungla, la fel de mult ca și restul naturii de pe planeta noastră, suferă. În curând, experiențe precum cea descrisă mai sus nu vor fi decât simple amintiri. Turismul bazat pe comunitate este una dintre puținele alternative pentru a păstra aceste locuri vii.
Agentul schimbării Pitua - inițiator al proiectului Thai Jungle Life, un experimentat ghid de junglă, lider al comunității care trăiește lângă Parcul Național Khao Sok din Thailanda.
Bamboo rafting este una dintre atracțiile turistice oferite de viața în jungla thailandeză. În timpul călătoriei puteți admira natura din junglă; am văzut șerpi, o mulțime de pești, multe tipuri de plante, cele mai multe fiind folosite de localnici în viața lor de zi cu zi.
Comunitatea Junglei thailandeze conduce un proiect de eco-turism. Se iau decizii comune, investesc împreună și desfășoară activități comune.
În jungla thailandeză șerpii sunt peste tot. Chiar în spatele tău...
Una din principalele surse de bani pentru oamenii din jungla thailandeză este cauciucul. Prin tăierea scoarței copacului de cauciuc, lichidul se scurge în recipient.
Un locuitor al junglei de lângă Khao Sok colectează fructe de palmier folosind o lama lungă. Plantația de palmier este una dintre cele mai mari pericole pentru jungle. Pădurea este tăiată pentru a face loc unei alte zone cultivate.
În timpul excursiilor. Turiștii practică hikingul împreună cu familiile din Thai Jungle Life.
Ați descoperit vreo greșeală în text? Doriți să ne susțineți în traducerea scenariilor și poveștilor în diferite limbi? Nu ezitați să ne contactați! Căutăm în permanență oameni care să ne ajute cu traducerea în orice limbă. Haideți să facem ca materiale pentru agenții schimbării să fie disponibile pentru mai multe persoane! → hello@exchangetheworld.info
Mai multe povești a agenților schimbării: exchangetheworld.info
Comments